- brutali
- brutalùs, brutali̇̀ bdv. Brutãlūs žmónės.
.
brutali
Look at other dictionaries:
Brutalismus — Brutalịsmus [zu spätlateinisch brutalis »tierisch«, »unvernünftig«, dann »roh«] der, , Anfang der 1950er Jahre in England aufgekommene Bezeichnung für eine Richtung der modernen Architektur, die zunächst für die Bauten von A. und P. Smithson… … Universal-Lexikon
brutal — BRUTÁL, Ă, brutali, e, adj. (Despre oameni şi manifestările lor) Lipsit de delicateţe, aspru, dur, violent; grosolan, necioplit. ♦ Care este direct, fără menajamente. O sinceritate brutală. – Din fr. brutal. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
brutalizzare — /brutali dz:are/ v. tr. [dal fr. brutaliser ]. [trattare con modi brutali] ▶◀ seviziare, tormentare, torturare. ↑ stuprare, violare, violentare. ↓ maltrattare … Enciclopedia Italiana
Brutalität — Unmenschlichkeit; Rohheit; Gewalttätigkeit * * * Bru|ta|li|tät [brutali tɛ:t], die; , en: a) <ohne Plural> rohes, gewalttätiges, rücksichtsloses Verhalten: die Söldner gingen mit großer Brutalität vor. Syn.: ↑ Härte, ↑ Rohheit … Universal-Lexikon
derivativo — de·ri·va·tì·vo agg., s.m. 1. agg. BU che deriva da altro: vocabolo derivativo, diritto derivativo | TS ling. che serve a formare derivati: prefisso, suffisso derivativo 2. agg. TS med. di intervento chirurgico: finalizzato a deviare un deflusso… … Dizionario italiano
pestatura — pe·sta·tù·ra s.f. BU il pestare e il suo risultato | estens., bastonatura, serie di brutali percosse {{line}} {{/line}} DATA: av. 1537 … Dizionario italiano
cumplire — CUMPLÍRE s. v. asprime, barbarie, brutali tate, cap, capăt, cruzime, ferocitate, final, fine, încheiere, neîndurare, neomenie, răutate, sălbăticie, sfârşit, violenţă, vitregie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
neomenire — NEOMENÍRE s. v. asprime, barbarie, brutali tate, cruzime, ferocitate, neîndurare, neomenie, răutate, sălbăticie, violenţă, vitregie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
răutate — RĂUTÁTE, (2, 3) răutăţi, s.f. 1. Caracteristică a omului rău, înclinare spre a face rău altora. ♢ loc. adv. Cu răutate = în mod răutăcios; cu ironie usturătoare, maliţios. 2. (pop.; mai ales la pl.) Slăbiciune, păcat, defect. 3. (concr.) Faptă… … Dicționar Român
varvarie — VARVARÍE s. v. asprime, barbarie, brutali tate, cruzime, ferocitate, neîndurare, neomenie, răutate, sălbăticie, violenţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime varvaríe s. f., pl. varvaríi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
